Laptele de capră este unul din cele mai consumate produse lactate la nivel mondial. Aproape egalează ca volum de consum laptele de vacă. Şi nu pentru că trendul actual e focalizat pe laptele de capră, pentru că populaţia care îl adoptă este relativ puţin numeroasă. Consumul ridicat de lapte de capră vine din societăţile tradiţionale ale lumii, unde comunităţile nu au fost atinse de sistemul intensiv, iar vacile, pur şi simplu, nu ar rezista condiţiilor climatice şi nici nu ar putea fi hrănite suficient.
Capra este mai puţin pretenţioasă, ea adaptându-se uşor la vegetaţia disponibilă. E mai puţin vulnerabilă, nu necesită adăposturi speciale pentru temperaturi extreme şi nici pentru furajare.
Esta capra vaca săracului sau nu?
Societăţile occidentale au ales laptele de vacă şi din orgoliu, capra fiind considerată pe nedrept vaca săracului. Dacă luăm în considerare doar cantitatea de lapte mulsă zilnic, facem o mare nedreptate, căci important este profilul nutriţional al laptelui de capră şi faptul că este mult mai uşor de digerat, aşadar ar trebui inclus în alimentaţie pentru susţinerea digestiei.
În plus, capra este foarte selectivă cu ceea ce mănâncă, iubeşte libertatea şi alege, în timp ce vaca e mai puţin mofturoasă şi mănâncă ce primeşte. Aţi văzut ce face capra când paşte? Întâi gustă, apoi decide, iar plantele medicinale sunt preferatele ei. În schimba sărmana vacă nu deosebeşte plantele toxice de cele benefice. Aşa că, la acest capitol, capra e superioară.
Laptele de capră şi beneficiile consumului
Un tranzit intestinal îmbunătăţit
Pentru a ne bucura de valenţele unui produs alimentar, el trebui să fie digerat uşor. Aşadar, primul beneficiu ar fi acesta, căci moleculele de grăsime din laptele de capră sunt mai mici, ceea ce face laptele mai uşor digerabil. Dacă ne gândim la afecţiunile inflamatorii la nivel intestinal, vom înţelege de ce e preferabil cel de capră. Poate ar trebui să ne amintim mai des cât de important este microbiomul intestinal pentru sănătatea noastră.
Conţinut mai redus de lactoză
Sursă importantă de macro şi micronutrienţi
Ajută pastrarea colesterolului la cote potrivite
Previne anemia–vitamina B12, acidul folic susţine absorbţia fierului, dar şi graţie Vitaminelor D, K, A, a întregului complex de vitamine B (tiamina, niacina, riboflavina)
Îmbunătăţeşte sistemul imunitar prin nutrientii din compozitie
Protejeaza oasele, reface calusul osos dupa fracturi, intr-un timp cat mai scurt Ajută la prevenirea şi tratarea afecţiunilor pulmonare şi intestinale
Iaurtul şi brânzeturile din lapte de capră
Branza de capră este cea mai bogată sursă de calciu (895mg) şi fosfor (729mg).
Susţine curele de slăbire, prin continutul mic de calorii comparativ cu alte branzeturi (cu 200 calorii mai putin decat cea de vaca)
Conţin jumătate din cantitatea de sodiu faţă de produsele din lapte de vacă.
Brânza şi iaurtul de capră susţine dezvoltarea copilului încă din viata intrauterină, când gravida include aceste produse în alimentaţie.
Consumat ca atare, integral sau degresat, cu cereale, cu fructe, iaurtul din lapte de capră aduce organismului în plus avantajul unui prebiotic natural, care protejează organismul de infecţiile cu bacterii, fungi, paraziţi, având grijă de stratul interior al intestinelor.
Cel mai important aspect este prelucrarea laptelui nepasteurizat, aşadar obţinerea de brânzeturi fermentate, dar să nu uităm nici urda sau zerul de capră.
Lactatele din crescătoriile intensive mai spune ceva?
Odată cu migrarea demografică dinspre mediul rural spre cel urban şi necesitatea de a acoperi o cerere uriaşă de produse alimentare, procesatorii şi retailerii s-au adaptat la piaţă. Însă nu prin mărirea capacităţilor de producţie şi desfacere, ci prin intervenţii semnificative în profilul fiecărui produs.
În cazul produselor lactate a însemnat renunţarea la rase autohtone în favoarea unora cu producţie mare de lapte. Aceasta a atras automat şi schimbarea conţinutului de grăsime. O altă greşeală a fost renunţarea la păşunatul tradiţional şi trecerea la stabulaţie, adică furajarea în grajduri. Laptele care conţinea până atunci profilul florei spontane din păşuni a devenit unul mult mai sărac în fitonutrienţi.
Procesatorii au schimbat modul de prelucrare, laptele este pasteurizat, asta însemnând pierderea celor mai multe beneficii. După ce că este un lapte cu un conţinut slab, din pricina furajării nenaturale, prin pasteurizare se pierde cam tot ce mai era valoros acolo, iar ceea ce rămâne sunt mai degrabă nişte reziduri.
Ce conţine laptele de capră la 100 grame ?
Apa 87,03 g
Energie 69 kcal
Energie 288 kj
Proteine 3,56 g
Total lipide (grasimi) 4,14 g
Cenusa 0,82 g
Carbohidrati, prin diferenta 4,45 g
Total zaharuri 4,45 g
Calciu, Ca 134 mg
Fier, Fe 0,05 mg
Magneziu, Mg 14 mg
Fosfor, P 111 mg
Potasiu, K 204 mg
Sodiu, Na 50 mg
Zinc, Zn 0,3 mg
Cupru, Cu 0,046 mg
Mangan, Mn 0,018 mg
Seleniu, Se 1,4 mcg
Vitamina C, total acid ascorbic 1,3 mg
Tiamina, Vitamina B1 0,048 mg
Riboflavina (Vitamina B2) 0,138 mg
Niacina 0,277 mg
Acid pantothenic 0,31 mg
Vitamina B-6 0,046 mg
Total folati 1 mcg
Folate, food 1 mcg
Folati, DFE 1 mcg_DFE
Colina (total) 16 mg
Vitamina B-12 0,07 mcg
Vitamina A, UI 198 IU
Vitamina A, RAE 57 mcg_RAE
Retinol 56 mcg
Vitamina E (Alfa-Tocoferol) 0,07 mg
Vitamina E, adaugata
Vitamina D 12 IU
Vitamina K (filoquinona) 0,3 mcg
Acizi grasi, total saturati 2,667 g
Acizi grasi saturati 4:0 0,128 g
Acizi grasi saturati 6:0 0,094 g
Acizi grasi saturati 8:0 0,096 g
Acizi grasi saturati 10:0 0,26 g
Acizi grasi saturati 12:0 0,124 g
Acizi grasi saturati 14:0 0,325 g
Acizi grasi saturati 16:0 0,911 g
Acizi grasi saturati 18:0 0,441 g
Acizi grasi, total mononesaturati 1,109 g
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati 0,082 g
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati 0,977 g
Acizi grasi mononesaturati 20:1
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati
Acizi grasi, total polinesaturati 0,149 g
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati 0,109 g
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati 0,04 g
Acizi grasi polinesaturati 18:4
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3
Colesterol 11 mg
Triptofan 0,044 g
Threonina 0,163 g
Izoleucina 0,207 g
Leucina 0,314 g
Lizina 0,29 g
Methionina 0,08 g
Cistina 0,046 g
Fenilalanina 0,155 g
Tirozina 0,179 g
Valina 0,24 g
Arginina 0,119 g
Histidina 0,089 g
Alanina 0,118 g
Acid aspartamic 0,21 g
Acid glutamic 0,626 g
Glicina 0,05 g
Prolina 0,368 g
Serina 0,181 g
Betacaroten 7 mcg